sâmbătă, 31 ianuarie 2015

INTUNERICUL GALBEN


Intunericul galben (Cornel Nistorescu 1985)  (12)

Cautatorii de aur sapa in neant si traiesc mereu sub falfairea  imbatatoare a aripilor largi si invizibile ale iluziei. Nu oricine rezista ca sa traiasca la nesfarsit intre noroc si desperare, intre aur si saracie, intre nimic si putere, intre belsug si foame. Pentru asta ai nevoie de un caracter de 50 carate si de un trup otelit si de-o ureche in care sa se auda auitul prelung si  infometat al prapastiilor si sfasierea tiganului care stie ce este bogatia dar nu cara nici un bolovan in spinare. Noaptea se lumineaza putin si batranul frizer ma intreaba daca ma grabesc si eu ii raspund ca nu, si el zice "atunci merge un barbierit si-o frectie, va mai alunga din ganduri" si eu accept si-o luam spre casa lui, inspirand adinc aerul racoros care invaluie amurgul unei lumi patimase. Ma aseaza pe un scaunel si aduce un  lighean mic mic din aluminiu in care inmoaie pamatuful, "da' de Ciuca Todor ati auzit" de Ciuca Todor n-am auzit si mainile moi ale batranului imi cuprind fata intr-un mod placut, "Ciuca Todor, scrie si-n carti, s-o imbogatit de trei ori si-o saracit tot de trei ori si avea o tarina a lui, adica un cantec, tarina lu' Ciuca Todor " si Ciuca Todor a murit? intreb eu si cand deschid gura imi scapa pamatuful peste buze, "Ciuca Todor a murit si cand l-or ingropat calul lui  cu care se ducea pe la carciumi s-a oprit  inaintea fiecareia, unde tragea el cate un pahar, calutul credea ca-i viu si ca au pornit la baute prin Abrud" si in incaperea curata se aude briciul pocnind pe curea, clac-plac, clac-plac, clac-plac, dar de valve ati auzit? si batranul Gal isi trece briciul in mana stanga si-si face cruce si se uita spre fereastra, valvele sunt sirenele minelor de aur, vedeniile frumoase din ceasurile de chin care il duc pe aurar spre neant, o intrupare de vis, o ultima revolta a simturilor si-a mintii care plasmuiesc un chip de neatins, o dulceata amagitoare pentru ochii care se vor inchide. Frizerul a cazut pe ganduri si nu i le aud din cauza fasaitului de brici care-mi reteaza firele de barba. Parca ma ispiteste o intrebare, dumneata n-ai cautat aur? dar nu i-o pot pune, lumina e slaba, mana lui sovaie putin si o miscare ar putea sa ma coste. Ma spala cu apa rece, dumneata n-ai cautat aur? intreb eu in vreme ce el imi plezneste peste fata o palma stropita cu spirt, "dar dumneata de ce iei declaratii si faci cercetari?" nu iau declaratii si nu fac fac cercetari, vremea aia a cam trecut, sunt curios si atata tot, zic eu si el incepe sa-mi maseze gatul si mainile  lui moi au devenit deodata puternice ca o menghina, sunt gata sa ma zdrobeascva si-n ele este si putina durere si bunatate si cand il intreb daca a cautat aur aproape ca-mi rupe maxilarele. "Cand aurul nu se mai cumpara tata si cu mine si cu fratii mei am plecat pe Valea Jiului la carbune si dupa ce s-o platit aurul ne-am intors, eu frizer, tata si fratii mei la mina si fratele meu, Ladislau David zice ca tata nu i-a lasat dupa moarte nici un cui in care sa-si agate o basca. 


Vizitati proiectul  "Promoting Tourism in Rosia Montana"
http://tinyurl.com/qxzms35



 



marți, 27 ianuarie 2015

Bonusuri acordate pentru donatii (2)

Pentru toate donatiile de $10, sau mai mari, vom acorda diverse bonusuri !
Stim ca  DONATIILE sunt benevole si cei care doneaza, nu asteapta nimic in schimb,
dar  cei care doresc bonusurile  prezentate,  vor alege si le vor primi !
Prezentam aici, seria a2a de bonusuri, pentru donatiile de $10. Plicuri  si carti postale deosebite cu stampile filatelice, speciale. Trimitem la cerere detalii.
Se pot face si pachete combinate (seria 1 si 2 de bonusuri) !






 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Promovarea turismului in Rosia Montana prin Crowdfunding 

Mai multe despre proiect  http://tinyurl.com/qxzms35  

Inscriere GRATUITA in Crowdfunding http://tinyurl.com/lazhtrc

Detalii despre platforma Crowdfunding http://tinyurl.com/orprjby

 

 Te invit de luni pina vineri, ora 20.20 pentru 15 min
- sa vezi ce este Crowdfunding-ul,
- sa vezi o modalitate pentru oricine inclusiv pentru tine,
de a obtine suma necesara pentru orice cauza nobila,
scop sau proiect legitim,
- sa vezi cum deja sute de mii de oameni au inteles ideea
de Crowdfunding si folosesc acest concept de mai multi ani
pentru a-si realiza visele si proiecte ca :
- iesirea din datorii;
- achitarea de împrumuturi pentru studenti;
- urgente medicale;
- construirea sau extinderea unei case si/sau  afaceri;
- schimbarea masinii cu una mai buna;
- actiuni caritabile;
- literalmente orice cauza nobila care merita…

Accesati acest link>>>

http://goo.gl/Lh61fO
pentru a intra in conferinta Crowdfunding ROMANIA
de luni pina vineri, ora 20.20
si va rog introduceti datele dvs.
ca in exemplul de mai jos:

Enter your Full Name : Numele dvs inv de Victor (numele meu)
Location : ...Bucuresti,,,,
Enter your Email ............

 

"Et in Rosia Montana ego”

"Un proiect din care tara noastra nu prea are de câstigat pe plan financiar. Este vorba doar de plecarea din tara a vreo trei sute si ceva de tone de aur si a peste 1.500 de tone de argint, din ceea ce n-au scos, de-a lungul mileniilor, romanii, mai întâi, apoi, austriecii si altii dupa ei. 

Dar, nici unii dintre acestia nu au distrus comunitatea locala, chiar daca au spoliat-o.

Un proiect care ar afecta serios mediul pe zone largi din Apuseni. Nu mai vorbesc de riscul de accidente de genul „Baia Mare, 2000”, când ar suferi si Alba Iulia, si Aradul, si, poate, si Tulcea! Muntii nostri ar avea soarta Kiev-ului: un oras doldora de vestigii istorice si arhitecturale, dar, necercetat de turisti din cauza Cernobâl-ului de acum 25 de ani. 


Un proiect care ar distruge un târgusor cu zeci de case din secolul XIX, dar, si galerii miniere de pe vremurile dacilor si romanilor. Este ca si cum am accepta nivelarea piramidelor ... ca sa aiba Egiptul câteva hectare de teren arabil în plus. 


Un proiect care ar transforma o vale, un mirific picior de plai, într-un iaz de decantare de vreo 600 de hectare, în spatele unui baraj de peste 180 de metri. N-o sa credeti, dar, acest iaz ar fi la nici 2 km de Abrud. În amonte! Un iaz în care s-ar lafai libere milioane de tone de noroaie cu cianuri, fara nici o izolare înspre pânza de apa freatica.

Un proiect care ar impune mutarea a peste 900 de gospodarii din zona,  afectând peste 2.000 de persoane. Care ar distruge o comunitate cu vechime, cum nu au multe în tara noastra sau 

în lume.   
               
Un proiect care ar duce la distrugerea bisericilor construite acum doua-trei sute de ani de stramosi, dar, si a cimitirelor în care îsi afla ÎNCA linistea multe generatii de moti.


Un proiect care, practic, ar transforma actualii munti falnici si vai înverzite într-o sahara otravita, într-un pustiu inutilizabil!                                

Un proiect care nu ar rezolva nici una dintre actualele probleme ale zonei, ci, ar crea altele, mult mai mari, mult mai greu de rezolvat. Nici vorba de dezvoltare durabila, ci numai pentru vreo doua decenii. Cam putin pentru viitor, având peste doua milenii în  trecut!                

Chiar si simpla tentativa de a-ti imagina cele de mai sus este de natura a cutremura un om cu minim bun-simt!"

Zamfir Pop,1 octombrie 2003 


Ii multumim  lui Zamfir Pop, pentru articolul din 2003, 
care este foarte ACTUAL !



Vizitati proiectul  "Promoting Tourism in Rosia Montana"
http://tinyurl.com/qxzms35

Puteti sa faceti o donatie de 10 USD si sa intrati in grupul de donatori.
Noi va ajutam sa va construiti un proiect propriu!  







"ARBEIT MACHT FREI"



 












"Munca te face liber"
Se implinesc 70 de ani de la eliberarea lagarului
de la Auschwitz! 

Ei numai au lucrat:
-soldatii SS pentru Hitler,
-germanii de rand pentru statul NAZIST,
-kappo pentru ca trebuiau sa lucreze
(era singura lor alternativa)
-detinutii nu aveau alta alternativa
Rezultatul "Muncii" tuturor?
Milioane de morti!
De fapt in spatele ideii  muncii s-a ascuns
o idee MONSTRUOASA!
EXTERMINAREA pe baze etnice, rasiale!


"Proiectul Rosia Montana este conceput în asa fel,
încât sa tina seama de tot: mediu, patrimoniu si
conditiile sociale si economice din regiune.
Proiectul este conform cu legislatia româneasca
si europeana. Ne vom asigura ca, prin reconstructie
si reabilitare progresiva, vom face ca zona sa
arate mai bine decât acum", a declarat Horia Avram*
pentru CNN."

*Managerul pe probleme de mediu al
Rosia Montana Gold Corporation
"Reporterul explica însa în continuare ca Academia
Româna si peste 70 de organizatii neguvernamentale
se opun planurilor de reluare a operatiunilor de
minerit, din cauza îngrijorarilor legate de mediu.
"O astfel de exploatare, care ar lasa în urma un
lac imens (mai mare decât Vidraru), ce va contine
cianura, nu poate sa-mi dea nicio garantie ca
lucrurile vor merge bine si ca totul va fi sigur",
spune Dan Barbulescu, unul dintre reprezentantii
oponentilor proiectului minier."

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cnn-diseaca-
proiectul-controversat-rosia-montana
 

"Rosienii" (?) cer locuri de munca....
indiferent ce se va intampla daca ei vor munci!
Bineinteles nu toti cer "sa munceasca" la mina,
la firma RMGC...Unii se opun, pentru ca aceasta
"munca" ar duce la un dezastru greu de imaginat
de la Bucuresti, din cabinetele unor ministrii,
greu de imaginat pentru unii care cred ca a munci
orice si oricum, este un lucru intelept!
Ce se ascunde in spatele ideii marete
de a crea "locuri de munca" (800)?
O mizerie: 

UN FURT SIMPLU DE MATERII PRIME!
Nu conteaza ce va ramane ..dupa!

Si in Germania nazista au existat filmulete de
propaganda cu viata idilica din lagare!
Adevarul a iesit la suprafata, tarziu, cand
milioane de oameni erau deja morti!

Si in cazul Rosiei Montane propaganda ne-a aratat
numai parfum de trandafir si cum munca in mina
(citeste-cariera) a firmei RMGC, va aduce numai lapte
si miere Romaniei!
















http://www.tion.ro/minerii-din-rosia-montana-s-au-blocat-din-
nou-in-subteran-si-cer-inceperea-exploatarii/1345313

duminică, 18 ianuarie 2015

Intunericul galben (Cornel Nistorescu 1985) (11)



“Si care au mai fost bogati, intreb eu, si el zice, "multi au fost bogati, dar cei mai multi au fost saraci si din cei bogati mai pierdeau si schimbau locurile, din saraci se ridica unul si le lua locul. Bogati erau erau si Gruber, Francisc, Cucuruz si Aytai, si altii, de toate neamurile, se adunau aici din toata Europa, ca mustele si era unul Gruber Samu, om destept, facuse conservatorul la Viena si purta hoptilindru si frac, s-a indragostit de o fata si nu l-au lasat sa se casatoreasca cu ea" de asta mi-ati mai povestit, zic eu, si el "nu-i nimic, si a ajuns cersetor si Culoaica si Moldovan si Henzel si toti s-or dus si n-au luat cu ei pe lumea ailalta nici un gram de aur si ailalti care n-aveau, dimineata lucrau la minele imparatiei, adica la stat, si dupa-amiaza lucrau la altii ca sa le ajunga pentru paine si cu cat scoteau mergeau la Abrud si se intorceau seara tarziu si fara bani si fara aur si fara dinamita si fara paine" si a doua zi o luau de la capat, putin amarati, cu un licar de speranta palpaind intr-un colt indepartat al sufletului, poate vor da peste un filon bogat si li se va schimba viata si unora li se schimba, altora nu  si odata ii ducea fulgerator spre varf, toate le mergeau si aurul le iesea mereu inainte, parca ii cauta orbeste si ii cauta pana intr-o zi cand incepea sa-i ocoleasca, ca gaseau le furau noaptea holoangarii, ce scoteau din minereul sarac le luau holoangarii de la steamp si pe urma nici minereul nu mai continea aur si luni de zile, poate ani sapau la steril si trebuia sa reziste sa nu le crape dintii de atata srans. “

Frizerul Gal Iosif, Ioska-baci in 1965, in frizerie si fata casei.(arhiva Cretu Dumitru)
Carti postale realizate, pentru a fi folosite in promovarea turismului!  Nu vrem sa-i uitam pe acesti rosieni!




Vizitati proiectul  "Promoting Tourism in Rosia Montana"
http://tinyurl.com/qxzms35
Puteti sa faceti o donatie de 10 USD si sa intrati in grupul de donatori.
Noi va ajutam sa va construiti un proiect propriu!  

marți, 13 ianuarie 2015

Intunericul galben (Cornel Nistorescu 1985) (10)



"  Era mai bogat decat Dragan? intreb eu dintr-o curiozitate aproape femeiasca. "Dragan era din comuna Vaca de langa Brad si a venit la Rosia Montana de tanar, s-a bagat ca sluga la unul Moiut si ala a murit si atunci Dragan, care era baiat frumos, s-a insurat cu stapana-sa si era om dibaci, nu stia carte dar a ajuns sa aiba 20 de steampuri si cateva randuri de case, avea mine in Cotoroanta si oameni care lucrau pentru el si  intr-o zi baciu Gheorghe Straita, era prin 1950 si nu stiu  ce l-o apucat pe baciu Gheorghe, si pe Cioncu, hai sa vorbim noi de aurul lu' Dragan. Un civil tot se facea ca se uita pe fereastra, eu l-am poftit sa-l barbieresc intai, el nu si nu, da' eu stiam ca trage cu urechea , si-am tot vorbit numai sa-l bag in ciuda. Il tunz  si-l rad eu pe baciu Gheorghe si strainu pleaca si a doua zi ma trezesc cu hartie. Sa ma prezint undeva! Acolo, hop, unde-i ascuns auru' lu' Dragan, am tinut-o p'aia buna, ca nu stiu nici sa ma taie, da de la o vreme le-am spus ca-i sub o piatra in fata cimitirului catolic". Si acolo era, il intreb eu pe frizer? si el rade , "pe dracu! acolo ii ingropat Dragan si aia s-au dus si au sapat si s-or dumirit, da' pana una alta tot m-or tinut doua zile  la  racoare. Atunci se cauta dupa aur, toata ziua-buna ziua, veneau si te luau cu masina si ziceau sa scoti aurul. N-am domnule, minti caine, scoate aurul! il tineai pe nu si nu si atunci ziceau, da-ne numele la 5 oameni care au aur si daca-i spuneai te lasau acasa si dupa 5 zile veneau iar cu gazul* si te luau sa le dai aurul sau sa-i zici pe altii care au si te trezeai ca seara iti luau nevasta la cercetari si acolo in loc sa intrebe de aur puneau tiganii sa cante si ne cercetau nevestele. Si aur au scos? scos,  ca oamenii l-or dat sa se scape de el, numai ca la urma s-o aratat pricina, cine si-o tinut aurul in casa? nimeni, toti l-or avut ingropat, care prin gradina, care prin curte si l-a scos si l-a predat si acolo l-or cantarit si l-or inregistrat, dar nimeni nu le-o spus ca aur tinut in pamant creste in greutate si dupa ce-l scoti de la umezeala pierde 5-7 la suta din greutate si cand or facut socoata aia mare s-or trezit ca le lipsesc cateva kilograme de aur si la urma i-o bagat si pe ei la puscarie, la racoarea aia unde nu sapi, numa sezi si sezi".   "
*GAZ=masina sovietica echivalent al ARO=ului

Era prin anul 1965, cand, probabil vorbind despre "Muntele de Aur" (Carnic), stand in fata casei, bunicul, aratand cu mana spre una din casele de la poalele muntelui mi-a spus ca Militia a arestat pe unii ( posibil ca i-a si numit...), pentru ca i-a gasit cu aur. Cineva i-a parat...Aurul gasit, statuse ingropat pana atunci....In mod sigur  proprietarii au vrut sa faca vreo bijuterie...






Vizitati proiectul  "Promoting Tourism in Rosia Montana"
http://tinyurl.com/qxzms35
Puteti sa faceti o donatie de 10 USD si sa intrati in grupul de donatori.
Noi va ajutam sa va construiti un proiect propriu!  

luni, 12 ianuarie 2015

ALEXANDRU MACAVEI a ramas in memoria rosienilor




"Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT), a desfasurat în perioada 15-17 septembrie 2014 o actiune de investigatii arheologice în satul Musca, comuna Lupsa, judetul Alba. Scopul operatiunii, a constat în reluarea si continuarea cercetarilor pentru descoperirea si deshumarea ramasitelor pamântesti ale lui Alexandru Macavei, împuscat de Securitate la 31 iulie 1949."
"Alexandru Macavei s-a nascut la 10 iulie 1915 în satul Bucium Muntari (jud. Alba), localitate aflata în apropiere de Rosia Montana. Provenea dintr-o veche si importanta familie româneasca (descendenta a fruntasului taranist Stefan Cicio-Pop)* din Muntii Apuseni, parintii sai fiind Alexandru si Terezia. Acestia au avut împreuna opt copii, dintre care patru baieti (Viorel, Nicolae, Traian, Alexandru) si patru fete (Eugenia, Terezia, Aurora, Maria). Familia Macavei detinea o mina de aur si o instalatie mecanica de macinare si prelucrare a minereului aurifer, prima de acest fel din zona."

"În 1946, Alexandru a fost demobilizat si a locuit împreuna cu familia în Rosia Montana, unde a deschis un restaurant în cladirea fostului cazinou ** din localitate. Dupa nationalizarea din vara lui 1948, unele dintre proprietatile familiei au fost confiscate. Împreuna cu fratii sai, a început sa se manifeste public prin atitudini critice la adresa politicii Guvernului si Partidului Comunist. "


http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/ramasitele-partizanului-alexandru-macavei-decedat-1949-intr-o-padure-apuseni-nu-fost-gasite-patra-incercare-1_541a9d850d133766a83a4277/index.html

*http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/ramasitele-partizanului-alexandru-macavei-decedat-1949-intr-o-padure-apuseni-nu-fost-gasite-patra-incercare-1_541a9d850d133766a83a4277/index.html#gallery_currentImage
**(casina?)

FOTO:  Alexandru Macavei (dreapta), împreună cu fratele său Traian
Alexandru Macavei (dreapta), împreună cu fratele său Traian

Citeste mai mult: adev.ro/nc3cnj

INTUNERICUL GALBEN (9)

Intunericul galben  (Cornel Nistorescu 1985) (9)


"Dupa ce aurarul scapa din chinurile adancului, soarele stins    il primea nepasator si bland si cautatorul de aur, sleit de putere, isi descoperea nevasta si copii in preajma steampurilor, maruntind piatra si stecurand-o sub dintii grei din cremene si lemn, si batranii lui, uscati si tacuti, dand nisipul pe hurca sau alegandu-l cu saitrocul, palacarind minereul sau cernandu-l si nu avea curajul sa intrebe cat a iesit, dar dupa bucuria scurta a revederii, ceilalti rosteau adevarul cu ciuda si cu regret, iese putin, si cautatorul de aur incerca o imbarbatare palida, nu-i nimic, o sa se imbuneasca, in sinea lui zicand, blestemat sa fii, am sapat atatea luni, am mancat mamaliga, mi-am ros opincile, apa aia blestemata si ruginita mi-a intrat in oase, praful mi-a ingrosat sangele si mi-a tabacit plamanii, calutii mei au picioarele zdrelite si pline de bube, de carnea mea nu mai zic nimic, e vlaguita si nevasta mea s-a stins la trup si si-a pierdut dulceata si pruncul creste greu si arata imbatranit de mic, si te-a dus dracului in fundul pamantului si nu vii la rost, blestemat sa fii ca n-o sa te port nici la gat, nici la incheietura mainii, n-o sa te pun nici langa icoana, o sa te dau stapanului si ce ramane am sa te dau pe doua kilograme de dinamita si cand ti-o fi somnul mai dulce acolo, la dracu-n intuneric o sa te pusc si n-o sa-ti pese si o sa mor cautandu-te si umbland dupa tine ca un apucat si din ura si manie trecea la "Doamne, Dumnezeule, scoate-l in calea mea", si gandul acesta se topea si el si cautatorul de aur o lua spre carciuma si trecea la "Dumnezeii masii de viata" si cerea un vin si vioara ii plangea in ureche si patima se trezea in el ca un vulcan si incepea sa cante, un fel de petrecere, jumatate bucurie, jumatate urlet si frizerul e calm, aur si ani nu l-au miscat "Henzel, batranul ala cu pipa alba din spuma de mare a plecat la Viena sa schimbe aur si-a intrat intr-un magazin de stofe si aia au vrut sa-l dea afara si batranul s-a dus si-a ales matasea a mai fina si mai scumpa si-a scos un bulgare de aur si a platit si atunci aia au inceput sa se miste, cautau un talmaci de limba romana ca sa scoata aurul de pe batran si batranul s-a asezat tacticos pe un scaun si-a scos cizmele si din matasea cumparata si-a facut obiele, si-a pus cizmele si a iesit din magazin spunand frumos, "Buna ziua la dumneavoastra", si aia stateau cu gurile cascate si se uitau dupa el cum le scapa cu buzunarele pline de aur."

Foto:
Steampuri intr-o gravura veche,(stanga)
Reconstituire steampuri,sub casa bunicilor Petri, pentru filmul "Duhul aurului" 1971 (arhiva personala) (dreapta)



duminică, 11 ianuarie 2015

TITUS ONEA-90 ani de la nastere


Eroul  rezistentei anmticomuniste din Rosia Montana
"Titus Onea s-a născut pe 10 ianuarie 1925 în Roşia Montană. După instaurare dictaturii comuniste, a trecut de partea Rezistenței. Alături de frații Macavei, locuitori ai Roșiei Montane la vremea respectivă, a făcut parte din Frontul Apărării Patriei Române, condus de maiorul Nicolae Dabija, ce acționa în Munții Apuseni.
Ultimii membrii ai grupului a fost capturați de Securitate în primăvara anului 1949 și condamnați la moarte. Au fost executați în zorii zilei de 28 octombrie 1949 și îngropați în Cimitirul reformat din Sibiu: Nicolae Dabija, Ioan Scridon, Traian Mihălţan, Augustin Raţiu, Gheorghe Opriţa, Silvestru Bolfea și Titus Onea."


https://luptapentrurosiamontana.wordpress.com/2014/10/28/eroul-titus-onea-din-rosia-montana/





"Onea Titus: nascut la 10 ian. 1925, în com. Rosia Montana, fiul lui Gherasim si Eugenia. Era nepot al fratilor Macavei. De religie greco-catolica. Necasatorit. A urmat Liceul „George Baritiu” din Cluj, apoi s-a transferat la Liceul „Sf. Vasile” din Blaj. În 1948 era student în anul V la Facultatea de Medicina din Cluj. În 1940, în timp ce era elev la liceul din Blaj, a facut parte din Fratia de Cruce condusa de Cornel Pop, fiind implicat în procesul organizatiei F.D.C. din Blaj, dar a fost achitat. Din 1945 a fost membru al organizatiei studentilor legionari de la Facultatea de Medicina din Cluj. În iunie 1948, dupa ce a început arestarea legionarilor, a plecat din Cluj pentru a se ascunde. În acest scop a luat legatura cu fratii Macavei, iar dupa ce acestia s-au despartit, el a plecat la Timisoara cu intentia de a trece în Iugoslavia. În acest timp a fost încadrat de Securitate la categoria urmariti pe tara. În nov. 1948 s-a ascuns în Bucuresti, de unde în febr. 1949 a fost adus de Petru Cosma pe Muntele Mare. Avea ca misiune fuziunea dintre grupul lui Dabija si cel al lui Stefan Popa. La 4 mart. 1949 a fost însa arestat de Securitate în timpul luptei de la Muntele Mare, când a tras toate cartusele, apoi s-a luptat cu plutonierul de Securitate Octavian Vociu, caruia i-a luat pistolul, însa a fost imobilizat. Anchetat la Bucuresti si Sibiu. Caracterizat de Securitate astfel: „Anchetatul este inteligent, încapatânat, capabil de acte teroriste”. Condamnat la moarte prin împuscare de Tribunalul Militar Sibiu, prin Sentinta nr. 816 din 30 sept. 1949. Executat la Sibiu, la data de 28 oct. 1949."



"R.P.R. Tribunalul Militar Sibiu
Dosar 828 din 1949
Sentinta nr. 816
(LOTUL NICOLAE DABIJA)


Prezidiul R.P.R., astazi, 30 septembrie 1949, Tribunalul Militar Sibiu, compus din: lt.-col. magistrat Eftimie Calin – presedinte si judecatori: mr. magistrat Bica Liviu, lt.-col. combatant Simoi Ioan, cpt. combatant Badiu C-tin, cpt. combatant Andrei Emil, Procuror militar cpt. magistrat Teodorescu Ovidiu, grefier Olaru Stelian, s-au întrunit în sedinta publica, în scopul de a judeca pe:

1.      Dabija Nicolae, din Aradul Nou
2.      Scridon Ion, din Benic, Alba,
3.      Mihaltan Traian, din Teius, Alba
4.      Onea Titus, din Cluj
5.      Ratiu Augustin, din Sarmasel, Cluj
6.      Oprita Gheorghe, din Balomir, Hunedoara
7.      Bolfea Silvestru, din Întregalde, jud. Alba
8.      Pop Alexandra, din Bistra, Turda"
......
"Au fost dati în judecata pentru: crima de uneltire contra ordinii sociale, crima de omor, crima de tâlharie, delict de detinere ilegala de armament si munitie, complicitate la aceste crime, delicte de favorizare a infractorilor.

Judecatorii au aratat ca „susnumitii acuzati, înfruntând legile penale din R.P.R., nesocotind straduintele depuse ale clasei muncitoare pentru lichidarea unui trecut a carui politica a fost generatoare de atâtea neajunsuri pentru tara si poporul român, ignorând înclestarea în lupta pe care întreg poporul muncitor o duce în vederea instaurarii socialismului si înlaturarii exploatarii omului de catre om, a vechilor asupritori, s-au constituit într-o organizatie subversiva de tip fascist, cu scopul de-a rasturna prin violenta ordinea sociala din R.P.R.”.

Cu aceasta ocazie procurorul a spus: „Se mai simt zguduirile atmosferice ale celor cinci continente, de strigatul a cinci miliarde de piepturi, când oamenii muncii au sarbatorit, la 2 octombrie, Ziua Internationala a Luptei pentru Pace.

În acest timp Statele Unite si alte state imperialiste se pregatesc de razboi pentru asuprirea omenirii muncitoare, iubitoare de pace, atâtând la razboi prin posturile lor de radio.

Alimentati de o neîmpacata ura fata de transformarile socialiste, calauziti de ideologia nefasta a scolii fasciste, au trecut la acte de teroare, cu tâlharie si omoruri, pentru desavârsirea planului urmarit”.

Tribunalul în numele legii hotaraste: cu unanimitate de voturi si fara circumstante atenuante condamna pe acuzatii:

1.Dabija Nicolae, 42 ani, maior în rezerva, la moarte prin împuscare si confiscarea averii.
2.Scridon Ioan, plugar, 37 ani, din Benic, Alba,
3.Mihaltan Traian, 35 ani, lacatus-mecanic, din Teius,
4.Onea Titus, student la medicina, anul VI, 24 ani, domiciliat în Cluj,
5.Ratiu Augustin, 26 ani, plugar, din Sarmasel, Cluj,
6.Oprita Gheorghe, plugar, 22 ani, din Balomiru de Câmp, Hunedoara, pe toti cinci la moarte prin împuscare si confiscarea averii.
7.Bolfea Silvestru, 50 ani, plugar, din Întregalde, la moarte prin împuscare si confiscarea averii.
8.Pop Alexandra, studenta, 22 ani, din comuna Bistra, la munca silnica pe viata si confiscarea averii."
.... 

"PROCES VERBAL DE EXECUTIE
D.R.S.P. Sibiu
29 octombrie 1949
Catre D.G.S.P. Bucuresti
Tov. Col. Dulgheru

Raportam ca în dimineata zilei de 28 octombrie 1949, în urma respingerii cererilor de gratiere a celor 7 condamnati la moarte din lotul Dabija, si anume:

1.Dabija Nicolae

2.Onea Titus

3.Scridon Ioan

4.Oprita Gheorghe

5.Mihaltan Traian

6.Ratiu Augustin

7.Bolfea Silvestru,
susnumitii au fost ridicati din penitenciar, la orele 4:30, fara a li se spune motivul, si au fost transportati de organele noastre la locul executiei.

La orele 5, au fost asezati în linie condamnatii Dabija Nicolae si Scridon Ioan, carora li s-a citit degradarea, primul din gradul de maior de rezerva, iar al doilea din gradul de plutonier de rezerva. Dupa aceea au fost asezati în linie si ceilalti condamnati, iar procurorul militar le-a facut cunoscuta respingerea cererii de gratiere si ca, în consecinta, condamnarea la moarte a ramas definitiva. Dupa aceea condamnatii au fost legati la ochi, la care moment Dabija s-a exprimat ca el nu vrea sa fie legat la ochi, fara a i se îndeplini aceasta dorinta.

Au fost asezati pe locul executiei si înainte de deschiderea focului condamnatii au început pe rând sa se manifeste prin anumite exprimari, astfel:

Condamnatul Mihaltan Traian, „Cu aceeasi moneda vi se va plati”, Bolfea Silvestru a spus „Doamne-ajuta!”, iar Dabija Nicolae a spus: „Traiasca România!”. A urmat apoi împuscarea lor, dupa care doctorul legist a confirmat moartea tuturor celor sapte executati. Atât tov. lt.-col. ce a citit degradarea celor doi condamnati, cât si procurorul, au avut o atitudine demna.

Plutonul de executie s-a comportat conform instructiunilor primite de la comandantul de pluton, care dupa executie a spus ostasilor: „Tovarasi, ne-am îndeplinit datoria fata de clasa muncitoare!”. Cadavrele celor sapte au fost transportate de la locul executiei si au fost îngropate de catre organele de Militie si Securitate sub supravegherea directa a noastra.

Executia celor sapte a decurs în ordine, asistenti fiind comandanti militari din Sibiu, avocatii aparatori si membri din Biroul Judetean P.M.R. Paza a fost în tot timpul asigurata de catre organele noastre, ajutate de catre organele de Militie."...



http://www.miscarea.net/rezistenta-in-judetul-alba.htm