"Contemporani cu vesnicia" (2)
"Perioada evului mediu a fost caracterizata aici la Rosia Montana de o activitate neintrerupta in exploatarea pretiosului metal, inca din vremea primilor migratori vanturati pe aici, pana la maghiarii ai caror iscoade au cotrobait prin Transilvania, raportand seniorului lor despre cel mai bun aur ce se gaseste aici. Toti au fost atrasi de aceasta "iarba a fiarelor", de mirajul marii bogatii.
In secolul al XIII-lea, regii unguri au trecut acest tinut aurifer in proprietatea Capitlului Romano-Catolic, de la Alba Iulia. Datorita exploatarii prea putin crestinesti, minerii roseni, alaturi de cei de la Zlatna si Ocna Mures, au pornit rascoala de la 1277. A fost atacat palatul episcopal, catedrala romano-catolica si a fost devastata arhiva capitlului. Confruntarea s-a soldat cu doua mii de morti si raniti. Evenimentul poate fi considerat a fi prima mineriada din istoria romanilor.
Pana in secolul XVIII, regii unguri, voivozii si principii Transilvaniei au concesionat minerilor rosieni exploatarea aurului de aici, fiind recunoscuta maiestria lor, dar si datorita riscurilor si costurilor mari pe care statul nu si le-a asumat. Abia in secolul al XVIII-lea, statul austriac s-a implicat in exploatarea bogatului zacamant, indeosebi in timpul imparatesei Maria Tereza, care a fost prezenta la Rosia Montana, in anul 1745. Pretinzand intensificarea activitatii extractive, a ordonat sa se patrunda in vechile galerii, si astfel, in mod cu totul accidental, in 1786, s-au descoperit primele table cerate.
Minerii de aici, ca toti iobagii din Transilvania, au fost supusi unei crunte exploatari, motiv pentru care, dovedindu-se constiinte avansate, au fost prezenti in marile momente ale istoriei romanilor.In timpul rascoalei lui Sofronie, la 1762, rasculatii s-au revoltat impotriva preotului unit, Alexandru Aron. Acesta a contribuit la prnderea lui Sofronie. Rasculatii i-au aprins casa, i-au impuscat vitele si i-au imprastiat banii in cele patru parti ale vantului.
La 1784, in marea rascoala a iobagilor din Transilvania, rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan, locuitorii Rosiei s-au alaturat rasculatilor, chiar daca autoritatile locale au sperat sa-i antreneze pe minerii de aici in reprimarea rascoalei. Rosienii au replicat ca nu vor face acest lucru niciodata. Uneltele de fier de la mine si steampuri au fost utilizate ca arme. In memorabila zi de 7 noiembrie 1784, cand s-au desfasurat sangeroasele evenimente de la Rosia Montana, au fost prezenti aici Horea si Closca.
Bisericile romano-catolica si reformata, au fost distruse pana la temelii. Casele rasculatilor au fost aprinse, iar acestia la randul lor au aprins casele proprietarilor de mine, exploatatorii lor. Gramezi de scrum, flacari si cadavre s-au oferit privirii! N-au scapat nici la adapostul muntilor, in galerii, de furia rasculatilor cei ce refuzau sa treaca la legea romaneasca. Spre mandria noastra, doi dintre marii capitani, Closca si Crisan, apartin satului Carpinis.
Evenimentele sangeroase s-au reeditat in mai si iunie 1849, caci in marele seism social si national de la 1848-1849, sute de eroi, cunoscuti si necunoscuti s-au aruncat in lupta pe viata si pe moarte in apararea acestui bastion al libertatii: Muntii Apuseni. Minerii rosieni s-au inrolat in legiunea "Auraria Gemina", infiintata de Avram Iancu, iar la mina statului au ramas doar strajile imparatesti, care-i cereau ajutor lui Avram Iancu, pentru a nu muri de foame.
Prezent aici impreuna cu prefectii si tribunii sai Avram Iancu a condus efectiv luptele punand pe fuga pe invadatorii Emerik Hatvany si Kemeny Farkas. In luptele grele de aici au participat si femeile. Minerii rosieni au pus la dispozitia lui Avram Iancu praful de pusca atat de necesar luptei de aparare in sangeroasa inclestare. Distrugerile si incendierile din vremea lui Horea s-au repetat. A doua biserica catolica a fost distrusa. Fragmente din sicriile cu osemintele celor veniti sa ne cotropeasca se mai intrezaresc si acum langa masivul Karnic, pe locul unei crancene batalii. Rosienii s-au aflat alaturi de fratii de peste Carpati in timpul razboiului de independenta la 1877, contribuind cu substantiale sume de bani, dupa cum semnala "Gazeta de Transilvania" din 15 noiembrie 1877, cand publica o lista in fruntea careia se afla Simion Balint."
Cata dreptate avea Prof.Ruxaandra Manta ...in 2001. Cam aceeasi cifra s-a avansat si in ultimii 2 ani ! Credeti ca acesti angajati, sau cei care fac "ciorapei" ar fi angajati in birouri ?...sau este vorba de "mana-lopata ?
Vizitati proiectul "Promoting Tourism in Rosia Montana" >>>
http://tinyurl.com/qxzms35
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu