sâmbătă, 21 martie 2015

INTUNERICUL GALBEN

Intunericul galben (Cornel Nistorescu 1985)  (13)

"A fost atunci un avant nebun, lumea saracise  dupa razboi si toti voiau aur si la Rosia erau trei sute cinzeci de steampuri si frate-miu s-o asociat cu zece rosieni si-or cumparat un transformator pe care l-or platit cu optzeci de grame de aur ca sa puna motor electric la steampul din curtea lui, Doamne ce era in vremea razboiului, veneau strainii in piata si te trageau de maneca, n-ai bre niste aur de vandut? si dupa razboi, frate-miu, care cumparase o casa de la unul bogat Vuzdugan, s-o asociat cu Gheorghe Vuzdugan si cu Palos Francisc si cu Gruber Alexandru si au cumparat un vagon cu sina de cale ferata si niste vagoneti si in curte la frate-miu or inceput sa sape o galerie", mainile frizerului au obosit, imi maseaza crestetul fara sa ma apese, au capatat o nostalgie si-o tristete in pipait, "si trei ani , zi de zi in fiecare dupa-amiaza, dupa ce veneau de la mina imparatiei, se bagau si sapau in piatra", si dumneavoastra n-ati intrat intrat in galerie si n-ati sapat alaturi de  ei ? " si-i simt mainile pe frunte cum traiesc o zvacnire nervoasa,  "trei ani au scos  la piatra si-au sapat o galerie lunga de trei sute si ceva de metri si erau copti de munca si numai faptul ca mai era putin pana la zacamantul de aur ii mai tinea pe picioare", dar dumneata n-ai sapat? intorc eu  briciul  pe partea care taie, "si nu mai erau numai cativa metri  pana la aur  cand am auzit de la radio si am citit in ziare ca trebuie  sa astupam si sa inchidem minele  ca era ziua de 12 iunie* si am inchis-o si am ramas cu piatra in curte si cu sute de mii de lei datorie si frate-miu a plecat la Salva-Viseu ca sa castige bani sa le plateasca si eu am barbierit mai departe. Imi pun scurta de piele, ii multumesc frumos si iesim in curte si trecem strada si mergem pana acasa la frati-su, la Ladislau David, si intram prin gradina si cand trecem peste un parau secat il aud        cum spune, "aici era Catalina unde nu ardea lumina", "cum nu ardea lumina?" intreb eu si el zice "nu era aeraj si ne sufocam si pompam aer cu foiu, altfel se stingea lumanarea", si iesim pe alta strada si admirabilul meu prieten, frizer si cautator de aurimi strange mana si afara e o noapte galben-aurie, cu casele de culoarea cretei intinse ca niste animale in somn, respirand greoi sub luna mare, rotunda care purifica lumina noptii si-o galbejeste si-i  da culoarea memoriei din cartile vechi si da contur gaurilor reci din muntele dulce si amar, asezare agatata pe piatra poroasa si umeda, in care visele de bogatie se odihnesc o clipa sau un deceniu pentu ca maine, cand nepretuitul soare se va ridica deasupra  crestelor, baiesii batrani, moti  care simt aurul si cu ochiul si cu buricele degetelor sa ia saitrocul si harlostea si sa coboare pe marginea raului galben ca sa spele nisipul ca niste fosti pescari care au navigat pe mari dupa balene si acum, incapabili sa se resemneze, inca mai incearca  sa pescuiasca maruntis, fire subtiri de aur pierdute pe la colturile vaii. Pentru ei aurul este paine si este moarte, este un blestem care in loc sa spulbere nimicul si sa-l salte pe om deasupra lui il coboara spre nici intuneric si nici lumina cu un cantec ca o revolta: "Deasupra noastra e cer !"  "

Cornel Nistorescu
* 11 iunie 1948, nationalizarea tuturor intreprinderilor particulare din Republica Populara Romana

Gal Iosif, Ioska-baci, in anii 60...

sâmbătă, 7 februarie 2015

Rosia Montana la 1884 ani


La 6 februarie Rosia Montana isi serbeaza atestarea documentara!  Se implinesc 1884 ani de cand  vechiul nume, Alburnus Maior este mentionat in izvoarele scrise!  Numai, si numai pentru ca Rosia Montana este cea mai veche localitate de pe teritoriul Romaniei, care este atestata documentar,  ar fi indeajuns pentru a nu se da nici o descarcare arheologica! Vechimea localitatii Rosia Montana se poate aprecia la aproximativ 4500 ani. La baza acestei afirmatii stau izvoarele arheologice din neoliticul mijlociu. Herodot, "parintele istoriei" mentioneaza in 514 i.e.n  ca agatarsii din zona geto-dacica a Muresului erau mari iubitori de aur.
Izvoarele scrise despre exploatarile de aur din Dacia, apartin erei ocupatiei romane. S-au descoperit 50 tablite cerate, care sunt contracte comerciale intre ”proprietarii  de mine", romanii si ”arendasi”, care lucrau in mine. Dintre acestea, doar 25 de tablite s-au mai pastrat intregi sau partial intregi. Ele au fost descoperite in perioada 1786-1854 in  vechile galerii romane, parasite. Sunt datate intre anii 131-137. 

Cele 25 tablite pastrate pana azi se gasesc risipite in diferite muzee ! Astfel:
-13 tãblite se gãsesc la Muzeul National de Istorie din Budapesta;
-6 tãblite se gãsesc la Biblioteca Documentarã “Timotei Cipariu” Blaj;
-4 tãblite se gãsesc la Muzeul Transilvaniei din Cluj-Napoca;
-o tãblitã se gãseste la Muzeul National de Istorie din Berlin;
-o tãblitã se gãseste la Biblioteca Bathyaneum din Alba-Iulia;
Din textul tablitei cerate (D.XVIII), rezulta clar existenta la 6 februarie 131 a asezarii numite Alburnus Maior.Tablita a fost descoperita in anul 1854 impreuna cu alte tablite in mina "Ohaba Sf.Simion". Valerius Firmus, "zgaria" cu stilul pe ceara moale a tablitei cerate, textul unui contract de inchiriere a fortei de munca intr-o mina de aur. Se poate considera cea mai veche atestare a unei asezari romane pe teritoriul vechii Dacii.


Textul tablitei 18: Valerius Firmus, cetatean roman, scrie actul de arendare pentru Verzo Beusantis, care nu stia sa scrie. Locatia este Alburno maiori, prima atestare documentare a Rosiei Montane !  Tablita, cu dimensiunile de 137x68 mm,  se afla la Muzeul National de Istorie a Romaniei, de la Bucuresti.






Foto:  1.Tăbliţă cerată din 20 iunie 162 d.Hr., Muzeul National de istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca.  2. Mausoleumul antic din perioada romană (descoperire arheologica recenta). 3.Textul tablitei 18

sâmbătă, 31 ianuarie 2015

INTUNERICUL GALBEN


Intunericul galben (Cornel Nistorescu 1985)  (12)

Cautatorii de aur sapa in neant si traiesc mereu sub falfairea  imbatatoare a aripilor largi si invizibile ale iluziei. Nu oricine rezista ca sa traiasca la nesfarsit intre noroc si desperare, intre aur si saracie, intre nimic si putere, intre belsug si foame. Pentru asta ai nevoie de un caracter de 50 carate si de un trup otelit si de-o ureche in care sa se auda auitul prelung si  infometat al prapastiilor si sfasierea tiganului care stie ce este bogatia dar nu cara nici un bolovan in spinare. Noaptea se lumineaza putin si batranul frizer ma intreaba daca ma grabesc si eu ii raspund ca nu, si el zice "atunci merge un barbierit si-o frectie, va mai alunga din ganduri" si eu accept si-o luam spre casa lui, inspirand adinc aerul racoros care invaluie amurgul unei lumi patimase. Ma aseaza pe un scaunel si aduce un  lighean mic mic din aluminiu in care inmoaie pamatuful, "da' de Ciuca Todor ati auzit" de Ciuca Todor n-am auzit si mainile moi ale batranului imi cuprind fata intr-un mod placut, "Ciuca Todor, scrie si-n carti, s-o imbogatit de trei ori si-o saracit tot de trei ori si avea o tarina a lui, adica un cantec, tarina lu' Ciuca Todor " si Ciuca Todor a murit? intreb eu si cand deschid gura imi scapa pamatuful peste buze, "Ciuca Todor a murit si cand l-or ingropat calul lui  cu care se ducea pe la carciumi s-a oprit  inaintea fiecareia, unde tragea el cate un pahar, calutul credea ca-i viu si ca au pornit la baute prin Abrud" si in incaperea curata se aude briciul pocnind pe curea, clac-plac, clac-plac, clac-plac, dar de valve ati auzit? si batranul Gal isi trece briciul in mana stanga si-si face cruce si se uita spre fereastra, valvele sunt sirenele minelor de aur, vedeniile frumoase din ceasurile de chin care il duc pe aurar spre neant, o intrupare de vis, o ultima revolta a simturilor si-a mintii care plasmuiesc un chip de neatins, o dulceata amagitoare pentru ochii care se vor inchide. Frizerul a cazut pe ganduri si nu i le aud din cauza fasaitului de brici care-mi reteaza firele de barba. Parca ma ispiteste o intrebare, dumneata n-ai cautat aur? dar nu i-o pot pune, lumina e slaba, mana lui sovaie putin si o miscare ar putea sa ma coste. Ma spala cu apa rece, dumneata n-ai cautat aur? intreb eu in vreme ce el imi plezneste peste fata o palma stropita cu spirt, "dar dumneata de ce iei declaratii si faci cercetari?" nu iau declaratii si nu fac fac cercetari, vremea aia a cam trecut, sunt curios si atata tot, zic eu si el incepe sa-mi maseze gatul si mainile  lui moi au devenit deodata puternice ca o menghina, sunt gata sa ma zdrobeascva si-n ele este si putina durere si bunatate si cand il intreb daca a cautat aur aproape ca-mi rupe maxilarele. "Cand aurul nu se mai cumpara tata si cu mine si cu fratii mei am plecat pe Valea Jiului la carbune si dupa ce s-o platit aurul ne-am intors, eu frizer, tata si fratii mei la mina si fratele meu, Ladislau David zice ca tata nu i-a lasat dupa moarte nici un cui in care sa-si agate o basca. 


Vizitati proiectul  "Promoting Tourism in Rosia Montana"
http://tinyurl.com/qxzms35



 



marți, 27 ianuarie 2015

Bonusuri acordate pentru donatii (2)

Pentru toate donatiile de $10, sau mai mari, vom acorda diverse bonusuri !
Stim ca  DONATIILE sunt benevole si cei care doneaza, nu asteapta nimic in schimb,
dar  cei care doresc bonusurile  prezentate,  vor alege si le vor primi !
Prezentam aici, seria a2a de bonusuri, pentru donatiile de $10. Plicuri  si carti postale deosebite cu stampile filatelice, speciale. Trimitem la cerere detalii.
Se pot face si pachete combinate (seria 1 si 2 de bonusuri) !






 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Promovarea turismului in Rosia Montana prin Crowdfunding 

Mai multe despre proiect  http://tinyurl.com/qxzms35  

Inscriere GRATUITA in Crowdfunding http://tinyurl.com/lazhtrc

Detalii despre platforma Crowdfunding http://tinyurl.com/orprjby

 

 Te invit de luni pina vineri, ora 20.20 pentru 15 min
- sa vezi ce este Crowdfunding-ul,
- sa vezi o modalitate pentru oricine inclusiv pentru tine,
de a obtine suma necesara pentru orice cauza nobila,
scop sau proiect legitim,
- sa vezi cum deja sute de mii de oameni au inteles ideea
de Crowdfunding si folosesc acest concept de mai multi ani
pentru a-si realiza visele si proiecte ca :
- iesirea din datorii;
- achitarea de împrumuturi pentru studenti;
- urgente medicale;
- construirea sau extinderea unei case si/sau  afaceri;
- schimbarea masinii cu una mai buna;
- actiuni caritabile;
- literalmente orice cauza nobila care merita…

Accesati acest link>>>

http://goo.gl/Lh61fO
pentru a intra in conferinta Crowdfunding ROMANIA
de luni pina vineri, ora 20.20
si va rog introduceti datele dvs.
ca in exemplul de mai jos:

Enter your Full Name : Numele dvs inv de Victor (numele meu)
Location : ...Bucuresti,,,,
Enter your Email ............

 

"Et in Rosia Montana ego”

"Un proiect din care tara noastra nu prea are de câstigat pe plan financiar. Este vorba doar de plecarea din tara a vreo trei sute si ceva de tone de aur si a peste 1.500 de tone de argint, din ceea ce n-au scos, de-a lungul mileniilor, romanii, mai întâi, apoi, austriecii si altii dupa ei. 

Dar, nici unii dintre acestia nu au distrus comunitatea locala, chiar daca au spoliat-o.

Un proiect care ar afecta serios mediul pe zone largi din Apuseni. Nu mai vorbesc de riscul de accidente de genul „Baia Mare, 2000”, când ar suferi si Alba Iulia, si Aradul, si, poate, si Tulcea! Muntii nostri ar avea soarta Kiev-ului: un oras doldora de vestigii istorice si arhitecturale, dar, necercetat de turisti din cauza Cernobâl-ului de acum 25 de ani. 


Un proiect care ar distruge un târgusor cu zeci de case din secolul XIX, dar, si galerii miniere de pe vremurile dacilor si romanilor. Este ca si cum am accepta nivelarea piramidelor ... ca sa aiba Egiptul câteva hectare de teren arabil în plus. 


Un proiect care ar transforma o vale, un mirific picior de plai, într-un iaz de decantare de vreo 600 de hectare, în spatele unui baraj de peste 180 de metri. N-o sa credeti, dar, acest iaz ar fi la nici 2 km de Abrud. În amonte! Un iaz în care s-ar lafai libere milioane de tone de noroaie cu cianuri, fara nici o izolare înspre pânza de apa freatica.

Un proiect care ar impune mutarea a peste 900 de gospodarii din zona,  afectând peste 2.000 de persoane. Care ar distruge o comunitate cu vechime, cum nu au multe în tara noastra sau 

în lume.   
               
Un proiect care ar duce la distrugerea bisericilor construite acum doua-trei sute de ani de stramosi, dar, si a cimitirelor în care îsi afla ÎNCA linistea multe generatii de moti.


Un proiect care, practic, ar transforma actualii munti falnici si vai înverzite într-o sahara otravita, într-un pustiu inutilizabil!                                

Un proiect care nu ar rezolva nici una dintre actualele probleme ale zonei, ci, ar crea altele, mult mai mari, mult mai greu de rezolvat. Nici vorba de dezvoltare durabila, ci numai pentru vreo doua decenii. Cam putin pentru viitor, având peste doua milenii în  trecut!                

Chiar si simpla tentativa de a-ti imagina cele de mai sus este de natura a cutremura un om cu minim bun-simt!"

Zamfir Pop,1 octombrie 2003 


Ii multumim  lui Zamfir Pop, pentru articolul din 2003, 
care este foarte ACTUAL !



Vizitati proiectul  "Promoting Tourism in Rosia Montana"
http://tinyurl.com/qxzms35

Puteti sa faceti o donatie de 10 USD si sa intrati in grupul de donatori.
Noi va ajutam sa va construiti un proiect propriu!  







"ARBEIT MACHT FREI"



 












"Munca te face liber"
Se implinesc 70 de ani de la eliberarea lagarului
de la Auschwitz! 

Ei numai au lucrat:
-soldatii SS pentru Hitler,
-germanii de rand pentru statul NAZIST,
-kappo pentru ca trebuiau sa lucreze
(era singura lor alternativa)
-detinutii nu aveau alta alternativa
Rezultatul "Muncii" tuturor?
Milioane de morti!
De fapt in spatele ideii  muncii s-a ascuns
o idee MONSTRUOASA!
EXTERMINAREA pe baze etnice, rasiale!


"Proiectul Rosia Montana este conceput în asa fel,
încât sa tina seama de tot: mediu, patrimoniu si
conditiile sociale si economice din regiune.
Proiectul este conform cu legislatia româneasca
si europeana. Ne vom asigura ca, prin reconstructie
si reabilitare progresiva, vom face ca zona sa
arate mai bine decât acum", a declarat Horia Avram*
pentru CNN."

*Managerul pe probleme de mediu al
Rosia Montana Gold Corporation
"Reporterul explica însa în continuare ca Academia
Româna si peste 70 de organizatii neguvernamentale
se opun planurilor de reluare a operatiunilor de
minerit, din cauza îngrijorarilor legate de mediu.
"O astfel de exploatare, care ar lasa în urma un
lac imens (mai mare decât Vidraru), ce va contine
cianura, nu poate sa-mi dea nicio garantie ca
lucrurile vor merge bine si ca totul va fi sigur",
spune Dan Barbulescu, unul dintre reprezentantii
oponentilor proiectului minier."

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cnn-diseaca-
proiectul-controversat-rosia-montana
 

"Rosienii" (?) cer locuri de munca....
indiferent ce se va intampla daca ei vor munci!
Bineinteles nu toti cer "sa munceasca" la mina,
la firma RMGC...Unii se opun, pentru ca aceasta
"munca" ar duce la un dezastru greu de imaginat
de la Bucuresti, din cabinetele unor ministrii,
greu de imaginat pentru unii care cred ca a munci
orice si oricum, este un lucru intelept!
Ce se ascunde in spatele ideii marete
de a crea "locuri de munca" (800)?
O mizerie: 

UN FURT SIMPLU DE MATERII PRIME!
Nu conteaza ce va ramane ..dupa!

Si in Germania nazista au existat filmulete de
propaganda cu viata idilica din lagare!
Adevarul a iesit la suprafata, tarziu, cand
milioane de oameni erau deja morti!

Si in cazul Rosiei Montane propaganda ne-a aratat
numai parfum de trandafir si cum munca in mina
(citeste-cariera) a firmei RMGC, va aduce numai lapte
si miere Romaniei!
















http://www.tion.ro/minerii-din-rosia-montana-s-au-blocat-din-
nou-in-subteran-si-cer-inceperea-exploatarii/1345313

duminică, 18 ianuarie 2015

Intunericul galben (Cornel Nistorescu 1985) (11)



“Si care au mai fost bogati, intreb eu, si el zice, "multi au fost bogati, dar cei mai multi au fost saraci si din cei bogati mai pierdeau si schimbau locurile, din saraci se ridica unul si le lua locul. Bogati erau erau si Gruber, Francisc, Cucuruz si Aytai, si altii, de toate neamurile, se adunau aici din toata Europa, ca mustele si era unul Gruber Samu, om destept, facuse conservatorul la Viena si purta hoptilindru si frac, s-a indragostit de o fata si nu l-au lasat sa se casatoreasca cu ea" de asta mi-ati mai povestit, zic eu, si el "nu-i nimic, si a ajuns cersetor si Culoaica si Moldovan si Henzel si toti s-or dus si n-au luat cu ei pe lumea ailalta nici un gram de aur si ailalti care n-aveau, dimineata lucrau la minele imparatiei, adica la stat, si dupa-amiaza lucrau la altii ca sa le ajunga pentru paine si cu cat scoteau mergeau la Abrud si se intorceau seara tarziu si fara bani si fara aur si fara dinamita si fara paine" si a doua zi o luau de la capat, putin amarati, cu un licar de speranta palpaind intr-un colt indepartat al sufletului, poate vor da peste un filon bogat si li se va schimba viata si unora li se schimba, altora nu  si odata ii ducea fulgerator spre varf, toate le mergeau si aurul le iesea mereu inainte, parca ii cauta orbeste si ii cauta pana intr-o zi cand incepea sa-i ocoleasca, ca gaseau le furau noaptea holoangarii, ce scoteau din minereul sarac le luau holoangarii de la steamp si pe urma nici minereul nu mai continea aur si luni de zile, poate ani sapau la steril si trebuia sa reziste sa nu le crape dintii de atata srans. “

Frizerul Gal Iosif, Ioska-baci in 1965, in frizerie si fata casei.(arhiva Cretu Dumitru)
Carti postale realizate, pentru a fi folosite in promovarea turismului!  Nu vrem sa-i uitam pe acesti rosieni!




Vizitati proiectul  "Promoting Tourism in Rosia Montana"
http://tinyurl.com/qxzms35
Puteti sa faceti o donatie de 10 USD si sa intrati in grupul de donatori.
Noi va ajutam sa va construiti un proiect propriu!